„Scrisori pentru Sufletul meu” – recenzie literară din Bucerdea Vinoasă
Un buchet de iubire și recunoștință din satul copilăriei
Ce poate fi mai emoționant decât aceste imagini care îmi umezesc ochii cu lacrimi de recunoștință? Oameni dragi din satul copilăriei mele, Bucerdea Vinoasă — părintele Nicolae Bolea și doamna Maria Holhoș, învățătoare și doctor în literatură — țin în mâini cartea Scrisori pentru Sufletul meu, ca pe o punte între generații, între rugăciune și cuvânt. În spatele lor, biserica — acel lăcaș sfânt care mi-a fost leagăn de taină și lumină — îmi zâmbește blând, ca o mamă care își recunoaște copilul din depărtare. Acolo am trăit clipe de neuitat: pioșenia bunicilor, lacrimile mamei, glasul meu de copil care se înălța printre icoane și clopote. Totul se întoarce acum, ca o binecuvântare — în mâinile celor care mi-au fost începutul.- Anișoara Laura Mustețiu
Recenzia doamnei Maria Holhoș,
„Din partea bucerzenilor un gând de mulțumire și prețuire pentru noul dar: SCRISORI PENTRU SUFLETUL MEU, de Anișoara Laura Mustețiu. Gestul ne onorează, iar mulțumirea noastră pentru acest dar se transformă în fire nevăzute care străbat timpul și spațiul cu intensitate și simțiri greu de descris, dar unite în armonia unui cuvânt: IUBIRE! Exteriorizat cu dezinvoltură sau dimpotrivă păstrat cu sfială sentimentul acesta se dorește a fi puntea de legătură dintre Bucerdea Vinoasă și sufletul plin de sensibilitate a unei descendente a meleagurilor noastre, iar literele gravate în adâncul sufletului. Care suflet? Cel care sfidează vremelnicia și depărtarea, care cuprinde parcă în adâncul lui fiecare colț al satului, cu oameni, clădiri, vietăți și natură ca să le simtă aproape și să-și potolească tot dorul.
Acest volum de mărturisiri delicate, rânduite într-un sensibil dialog imaginar se confirmă a fi o mandală decorată din nebănuitele trăiri sufletești ale autoarei, pregătite pentru o copleșitoare spovedanie. Dar și sufletele sătenilor sunt aproape, transformate în adieri, o polifonie a emoțiilor. Din Bucerdea un buchet de mulțumiri poleite cu zâmbete de recunoștință!
Cu prețuire, Maria Holhoș
Această recenzie este pentru mine o mângâiere, o binecuvântare, o confirmare că literele mele au ajuns acolo unde au fost menite — în inimile celor care simt cu adevărat.
Mulțumesc, oameni dragi! Mulțumesc, doamna Maria Holhoș!
Această carte este și a voastră.
